Vara se numără reușitele examenelor naționale, ca și inerentele lor gafe, iar literatura română (re)devine o știre: negociate și comentate sunt incapacitatea elevilor de a „produce text” original, inactualitatea programelor școlare, analfabetismul funcțional și, nu în ultimul rând, miturile literaturii „canonice”, care, se spune, merită mai mult. Chiar și așa, suntem înconjurați, asaltați, fascinați de numărul mare de liceeni care scriu literatură și se raportează la domeniul ei ca la un teren viu și fertil. În actualul dosar Stand Out vă prezentăm câteva nume reprezentative pentru promisiunile pe care poezia recentă le face viitorului. Poemele liceenilor invitați sunt completate de interviuri mature, vizând sensul poeziei și al scrisului, limitele canonului literar școlar, dar și modelele care îi inspiră pe (câțiva dintre) adolescenții poeți ai anului 2021.


Mara Cioroianu tocmai a absolvit Colegiul Național ,,Iulia Hasdeu’’ din București. Are 18 ani de nouă luni și zero planete în taur (din păcate). În timpul liber repetă pentru bac, fiind fericită că a trecut peste voievozi la istorie. Mai departe vrea să studieze științe politice.


1. Pentru că e o întrebare care te va exaspera de-a lungul vieții, m-am gândit ca noi să-i consemnăm răspunsul. Cum ai început să scrii?

Rudele mă lăudau în gimnaziu că scriu, deși nu o făceam. Mă vedeau citind și cred că asta era suficient. Mi-am dat start cu proza de prin clasa 10-a. Scriam și terapeutic, dar și să nu scriu la chimie. Totuși nu mă vedeam în viața mea capabilă să compun poezii. Acum, ironic, nu mă mai simt în stare să scriu proză. Primul contact a fost în decembrie acum doi ani, fix înainte de pandemie. Vorbeam cu un tip despre faptul că el scria poezii și că inspirația nu-l părăsea niciodată și nici el pe ea. Foarte bine, scriu și eu și atunci am scris primul meu poem. Prost, evident, dar un progres. Ulterior am început să citesc poezie contemporană și a mai durat ceva până să compun serios. Dar de când am făcut-o, mi-au ieșit creații mai bune.

2. Ai ales poezie pentru că…

…e cel mai bun discurs pe care îl pot ține.

3. Care ai spune că a fost momentul cheie pentru evoluția ta ca poet?

Sincer, acesta a fost când am ajuns printre finaliștii Concursului de debut Max Blecher, ediția a X-a. Pe moment, când am aflat, țipasem atât de tare încât o trezisem pe mama. Vestea mi-a dat un boost de încredere de care aveam nevoie și încă îl primesc când nu mă simt destul de motivată.

4. Numește câțiva poeți/câteva poete a căror artă te influențează/te inspiră și despre care crezi că merită să fie în canonul școlar. (De ce?)

E penibil faptul că în toții anii aceștia nu am putut analiza la clasă vreo perspectivă feminină. Nu am putut vorbi amănunțit nici despre poezie, ce formă are acum, faptul că n-a murit. Totuși, dacă ar fi să aleg din ce am citit, le-aș include în programă pe poetele Medeea Iancu, Rodica Draghincescu, Anastasia Gavrilovici, Teodora Coman.

5. Încheiem într-o notă subversivă: cu ce rămâi din literatura ,,studiată’’ în școală?

Cu teorie despre teorie și că ,,femeia e numai sexualitate, pe când bărbatul e sexual numai temporar’’.


1.
cum te pișcă pe limbă dar refuzi să crezi că e stricat nimic nu e stricat cât timp îl digeri. străduțe înguste pentru împușcătura din somn lată pentru muncitorii justiției bicamerale. orele când mă forțez. gazul când mi se inhibă ficatul în spirt. prima emoție dintr-un cadru prima formă de abuz. separarea părinților ce apropie copiii și mai mult eticheta becului de educație. așa cum ai promis îți scoți ochii îi lași la gelatinat pe capotă sub soare poate îi vor folosi unui orb nefiind mai așa decât tine

2.
[deochiat.]

mulțumim străzilor și oportuniștilor cartierelor vegane de milieuri.
mulțumim grevelor anti-vaccin terapeuților militari și funcționării apei calde.
bancurilor a bene placito sudului generațional
violenței ca farmec înghite un sac de mere
(la foc semi-miez)
&
socio mizantropilor
&
țeparilor gătiți
&
casei non-grigorescu intrinsec ascultă phoenix și constituția (’91)
middle zicalelor pitiții succesor
exemplar
aspiri caști obții vinzi minorități
//
aperitiv ciorba la încălzit
(
supin galben
)
le clătești prin alți intimi violenți
ovali cât violența
egalității de gen
respectată dar nu risc să zic că e
nu titanul că
seismic una cutie amigo taxabil taxabil și când taxe
&
aprox
&
farmacistei vișan
&
o vitrină lucrătoare pe un suport de salam
mujdei contagios kitsch politic lăsat să se răcească boeuf
lanterne pe fostul teren dinamo dar dragă sunt claustrofobă
grecii și iorga retro alt mesaj cu limbaj creștin-osos
educația e deșteaptă când o demonstrează
o reproduci și acoperi cu var ca victor de pe antenă
oborul demnitar cu roșii manifest
toate lăzile ursus peste care mă suprapun
/
suprapun colportajul lavric și deja sunt dezgustată
(a fost an bun) să mai urmeze alții tranzitivi
ani estici în ridicol
//
mulțumim
mulțumim
mulțumim
cât de chichiță-i ciolofanul la babeș /eu rămân III clase sub ei bal sin promoții
înmulțiți de-a mulțumi și a ne umbla tot nemulțumiți

3.
pe termometru scria că la ora 23 se închide ușa. alte două blocuri de pe oradea doreau să fie doborâți sataniștii ce ne conduc. se măsoară căldura păcii aia care nu e

4.
o râcă între doi oameni pompează efectele adverse ale criogeniei. viața prin frigidere asigură o evitare aproape pardonabilă. cea pentru care găsim scuze și o folosim tot ca scuză. posibile justificări. un deget capitulând pe un umăr ia forma unei delegații pentru care încă ne păstrăm respectul. ia forma unui accident, incident într-un lungmetraj. ca atunci când uiți să observi, nu-ți pui centura și chiar se produce o catastrofă. când un șofer mai calificat decât tine trece pe roșu sau îți cere să-i pasezi masca ta. ce poate fi mai reciproc decât o înțelegere tacită. nu vă priviți, nu vă știți, vă atingeți sumar când bagă celălalt o curbă. scurt pe sub piele că în rest simțiți doar țepii denimului.
încetinește încetinesc și eu încetinim laolaltă și nu ne mai oprim. așa înțelegere vă doresc să tot aveți în jur

5.
bad acting
pungă cadou specială pentru transportul în siguranță la dezmăț și girafe al sticlelor de vin, șampanie etc.

toxine în el capitan un arheolog găsește felii subțiri de salam pe ecranul unui test de sarcină
deadline moral
de ce familia ta nu crește sârguincios de ce se umflă ca o buză spartă (12×35 cm)
uite așa arată lumea dar e un subiect sensibil zici că erau multe femei cu hârtie igienică pe ochi dar date dracu storci cu lama de ras rujul de pe buze roboțel flegmatic așa cum din palmă îți crește o conopidă nici nu era o pădure înaltă doar urși hibernând în veste anti-glonț căldura propagării
două mâini ce mă țin de spate și-mi spun că și eu sunt dată dracu mă dau cu parfumul tatei un calvin klein pe turcoaz sperând că o să mă placi dacă miros mai bărbătește
extrem până la organizat mara tandrețea e pentru forță
și-mi amintesc cum m-ai luat de umăr după ce s-a întâmplat iar eu doar ți-am zis să nu-mi mănânci cartofii


sursă fotografie cover: Daniel Olah on Unsplash

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here