Nada Topić (n. 1977, Split) a publicat volumele de poezie Svetac u trajektno luci [Un sfânt în portul pentru feribot, 2005], Meteorologija tijela [Meteorologia corpului, 2015], Bezbroj i druge jednine [Nenumărul și alte singularități, 2017], Otac [Tata, 2019], Sestra [Sora, 2020] și Majka [Mama, 2022], precum și o carte pentru copii și două volume de proze poetice. a mai fost tradusă în românește de Adrian Oproiu, apărându-i 26 de poeme în 3 poeți croați (2021), ca urmare a invitării ei la ediția de anul trecut a FILIT. Ultimul text din selecția ce urmează nu este propriu-zis un poem al Nadei, însă este alcătuit din titlurile foarte sugestive ale celor patruzeci de poeme scurte ce alcătuiesc cartea sa recentă, Majka [Mama] – din care am tradus patru –, cuprinsul acestui volumaș părându-mi un poem în sine. O parte din audiobook-ul care însoțește volumul poate fi ascultată la adresa https://nadatopic.bandcamp.com/album/majka
(Claudiu Komartin)
Mama nu știe după ce s-a dus
Se duce și se întoarce
cu mâna goală
>
<
Netezește fața de masă
și cu mișcări iuți
își șterge urmele de cafea
de pe buze
Ca și cum s-ar rușina
de acele câteva
clipe pierdute
Mama trece prin grădină
După ea se întorc
căpățânile
de varză
O O O O O
O O O O O
Mama zboară cu caprele
Cu toate că are șaptezeci de ani
când se întoarce de pe deal
a e
m l
a e
m r
p
a
zboară cu c
Ca mireasa din
tablourile lui Chagall
Vântul le ridică
la cer
Mama nu observă că se micșorează
Mâinile, picioarele și sprâncenele ei
devin invizibile
raze și rămurele
Ea intră în sine însăși
Se strânge în
alunițe ca în semințe
. . .
. . . .
Când le plantează
copacul crește
soarele
cuib pentru păsări
Cuprins
Mama își pune ochelarii
Mama, prăjitură de piatră
Mama nu știe după ce s-a dus
Mama, iarba amară din livadă
Mama, mașina de cusut Bagat
Mama, foarfecă, hârtie
Mama trece prin grădină
Mama, gândacul de Colorado, găletușa de plastic
Mama, vrăbii, cârlige de rufe
Mama-bucsăul
Mama se uită la ceasul de la mână
Mama zboară cu caprele
Mama plivește via
Mama, păsările, pământul
Mama, cremă de mâini, litere zburătoare
Mama intră în soare
Mama ține în mână rozariul
Mama, două cosițe negre
Mama, calcar, fabrică de ciment
Mama iese din vis
Mama, ciorapi de nailon
Mama, oglinda
Mama, utrenie
Duminică, mama, tăiței calzi
Mama desface cu cuțitul o conservă de compot
Mama, soare, bob de porumb
Mama priponește norii
Mama, Mara, marama
Mama trage copacii
Mama, ogorul
Mama, tren de marfă
Mama nu observă cum se micșorează
Mama duce în spate livada
Mama, suspinul trudnic de pe câmp
Mama, un pai
Mama, capela
Mama, surcelele
Mama, cheia de la pivniță
Mama, inima, bucată de fier
Mama încuie ușa la căderea nopții.
Traducere de Adrian Oproiu și Claudiu Komartin
