Denisa Ștefan (n. 1999, Oradea) a absolvit Literele la Universitatea de Vest din Timișoara, iar în prezent urmează cursurile masterale de Studii Americane.


zero respect pentru fani
surdă când vine vorba de putrefacţia microfoanelor lunii amare
toţi oamenii trişti arată la fel cum se poate să nu ne recunoaştem
la concert abia dacă ne-am privit
eu mă ascundeam după headbang ei după mişcări adâncite în călcâie şi lamâie cu ghimbir
nu poţi muta tristeţea dintr-o parte în alta mai ştii
declaraţia ta de dragoste de acum un an
am febră musculară la gât şi la spate gravitam spre tine fără să-mi dau seama
când adreea esca ne va anunţa că a murit iliescu
ştiu că o să te gândeşti la mine

când eram mică taică-meu era şofer pe tir
colecţiona semne de circulaţie
le aducea acasă şi făcea din ele păpuşi daltoniste pentru alţi copii

fura banii de la maică-mea şi
în drum spre bar vâna fuste scurte cu avioane de hârtie
când rămânea singur
lingea tălpile chelneriţei bătrâne
şi fura ţigări de sub tejghea
             n-a iubit niciodată pe nimeni

pentru mine taică-meu e o siluetă cocoşată care pute a marlboro roşu scurt
cu dinţi copţi şi o cicatrice în palma dreaptă

când mă uit în oglindă văd o fată care a existat cândva în corpul unui bătrân diabetic
şi aproape surd
care-şi bătea familia ca să uite de singurătate

licenţiat în filologie
pe o foaie gălbuie din carton
mănânc pate cu roşii (fără sare)
             de două ori pe zi
azi mi-a venit ciclul aşa că mi-am permis o şaorma
raţiile se taie în fiecare zi cu 2%
& am decis să-mi ţin părul mereu prins în coadă
             (economie de apă)
vreau să fiu doctor
dar pentru asta trebuie să-mi las venele să crească
şansele sunt mici deoarece 80% din venitul meu se pierde în eter
următorul tatuaj m-ar costa cel puţin 50 de lei
             compromisul este să nu am un următor tatuaj
                          pentru o perioadă
numerele şi feţele zugrăvite în liceu şi generală îmi zâmbesc în oglinzi
65% din vise le uit din cauza medicamentelor
cele pe care le ţin minte sunt mereu coşmaruri
gândurile fragmentate în 3 6 şi 9 se ascund printre firele de păr din canalizare
pe o foaie gălbuie din carton
fiica lui i şi e

practicarea vrăjitoriei se pedepseşte cu priviri întortocheate de la străini la nebuni şi invers
ca o minge aruncată pe deasupra unui unchi alcoolic la o întrunire de familie
şi iuna oboseşte când maică-mea ţipă la telefon atunci ne luăm în braţe cu inimile adormite
ca la înmormântări deşi semănăm noi nu plângem niciodată împreună
pentru că nu se cade un bărbat şi o femeie sau o femeie şi un bărbat sau
ce-om fi noi
să plângă împreună aşa zicea mama lui tati dar frica de omul negru din pod
de la ea mi se trage
noaptea stau în camera mea renovată şi ascult paşii omului din pod
negru sau timid îi ascult paşii bătăile inimii degetele pocnite şi uneori în colţ
chiar deasupra capului meu aud lacrimile umezind umerii scheletici ai mamei lui tati

risc să mi se lipească de ceafă molima îndrăgostiţilor
dar măştile şi căştile şi boxele şi fundele se curăţă mai uşor cu dezinfectant
într-un oraş ca ăsta e bine să ai mai multe chei de rezervă
pentru că animalele nu sunt cuminţi şi noi
vai
noi uităm atât de repede atât de multe încât mă mir că mai nimerim strada
când ne întâlnim în biserică sau la penny sau în parcul din centru
ne salutăm mereu din urmă cu bocancii sau tenişii sau şlapii găuriţi
o comunitate loială unu cu unu facem noi şi de-aia ziceam de molima îndrăgostiţilor
că eu am o asistentă ce vine săptămânal să-mi facă injecţii în fund
şi în spitale avem crescătorii de lei mă mir că mai suntem în viaţă

acest display de senzualitate este dezamăgitor
cloroformul stă neatins în sticluţa lui şi aşteaptă luna plină din octombrie
când e ziua ei şi marşul funebru va răsuna în barul nostru preferat
mă voi asigura din toate părţile şi îi voi lăsa cadoul pe o piatră funerară
diferenţa dintre vii şi morţi e una infimă
unul se mişcă singur şi altul doar cu ajutor
uneori îmi vine să-mi prind părul cu o clamă dar prefer o legătură strânsă din care să nu pot scăpa singură
uite că iar
am pomenit de singurătate şi morţi când de fapt voiam să-ţi zic de ziua ei care e în octombrie
iuna ştie ziua fiecărui prieten adevărat pentru că şi el este un prieten adevărat
în schimb eu trebuie să mi le notez şi când mă cert cu cineva şterg repede data de naştere
de parcă l-aş şterge din existenţă şi amintirile n-ar avea viaţă proprie

din volumul în lucru și plath dansa prin bucătărie


Acest material a fost realizat în exclusivitate pentru poeticstand.com. Articolul aparține website-ului Poetic Stand și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.
mm
Este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” (din 2010) și al Casei de editură Max Blecher (2010) și vicepreședinte al PEN România (2019). A publicat șase volume de poezie (primul – „Păpușarul și alte insomnii” – în 2003, iar cel mai recent, antologia „Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017”, în 2017, reeditată un an mai târziu) și a tradus șase cărți de proză și patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clézio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, Gökçenur Ç. ș.a.). Ediții ale cărților sale au apărut în traducere în Austria (2012), Serbia (2015), Turcia (2015) și Bulgaria (2017). A editat și îngrijit mai multe antologii de poezie recentă și contemporană (generația războiului, Vasile Petre Fati, Andrei Bodiu, Constantin Abăluță, George Vasilievici).